Doamne, ce ma bucur ca exista scrisul. nici nu imi mai pare asa rau ca nu pot sa desenez, acum de cand scriu mai mult. un prieten, accidental scriitor imi zicea: "adevaratul scriitor se trezeste in fiecare dimineata si se intreaba: despre ce o sa scriu azi?". pana acum cam o luna scriam o data pe saptamana, o data pe luna, cam asa.acum, intr-adevar, ma intrezesc dimineata si ma bucur ca trebuie sa merg la scoala, in speranta ca o sa se intample ceva interesant despre care pot sa scriu...
27.09.08-concert Sibiu
da, am fost si mi-am propus sa scriu un articol pentru blog, dar am avut o mica dezamagire in ziua respectiva care atunci, pe moment, mi s-a parut mai importanta decat scopul "calatoriei" mele in Sibiul. acum mi se pare mai inportant sa imi scriu parerea despre concertele din Piata, poate si pentru ca mai erau persoane care se asteptau la un articol din partea mea.asa macar simt ca nu scriu numai pentru mine, scriu si pentru alte persoane care nu au fost acolo si care isi doresc sa fi participat la veselia indesata in acea Piata.
dimineata....mi-e dor de diminetile de vara in care soarele ma trezea ciocnindu-mi in geam, in care pasarelele concurau cu ceasul desteptator(care in majoritatea situatiilor nu mai exista)
, in care dormeam cu balconul descis si la o anumita ora trageam plapuma pe mine pentru ca vanticelul imi facea vizite. asa...la toate astea am avut timp sa ma gandesc in timpul dusului de dimineata. am fost singura acasa si mi-am permis sa il lungesc, fara sa fiu intrerupta de vreun chitait suparat.
ha- am facut si curatenie. nu ca mi-ar placea mie foarte mult, dar aor sentimentul acela de ordine, de echilibru, si ador zambestul multumit al mamei mele cand imi sare in brate pentru ca ma facut curatenie in toata casa.
pe la 10.30 am pornit inspre Sibiu.tot asa, muzica pe masina, numai ca de data asta si eu si Diana eram racite su cantam undeva dintr-un canal.nu mai tin minte exact melodia care mi-a placut cel mai mult, dar stiu ca atunci cand o sa trec prin locul unde am ascultat-o o sa mi-o amintesc.in schimb, la tata cel mai tare i-a placut melodia de la Bily Idol-Sweet sixteen.m-a intrebat de unde o am si i-am taspuns ca am primit-o de ziua mea de la un prieten.mi-a spus sa ii transmit ca "are gusturi baiatu ala, nu gluma".melodia asta stiu ca am ascultat-o inainte sa intram in Medias acolo unde printre copaci se vad primele case(si culmea, majoritatea sunt rosii)
de data asta am stat foaret putin la Medias...
aer! in sfarsit aer de Sibiu!Dumnezeule, ce bine ma simt in orasul asta!acum iarasi incep cu cate-ceva preferat din Sibiu, eh acuma nu exagerez, doar acolo am baut cel mai bun frappe si am fost in cea mai faina librarie.
asa, deci dupa ce am baut frappe am mers la concert.la inceput am stat pe banca, era inainte de 16.00 asa ca nu era nicio sansa sa cante cineva.mancam un sandwich cand aud o voce cunoscuta in microfon: "Dumnezeu nu apare la stiri". ma frec la ochi, trag o privire gen Mutulica din alba-ca-zapada- "ma, asta e Tudor Chirila"nu am mai tras un sprint de multa vreme, dar d data asta in cateva secunde am fost in fata scenei.da, ai citit bine, Vama a cantat o melodie INTREAGA inainte sa inceapa concertul propriu-zis
gata repetitia...apar pe scena Aurelian Temisan si Monica Davidescu alaturi de Pepe. prima impresie- ridicat din sparnceana, dar a 2-a -OMG- Pepe chiar are voce, si ce voce...
dupa Pepe vine o formatie din Portugalia(cred)- kaoma. aici a fost o chestie destul de ciudata.dansatoarea este prezentara ca fiind foarte draguta("foarte" accentuat), carismatica, cu un corp nemaipomenit, un un par stralucitor...si tot asa abertatii peste aberatii si cand a aparut pe scena m-a facut sa cred (pe moment cel putin) in teoria Evolutionista. de dansat dansa destul de bine, nimic de comentat, dar coregrafia era jalnica.
au urmat 2 frati dintre care unul canta foarte bine si unul dansa foarte bine, dupa care-Vama.stii ce inseamna sa iti iasa ochii din orbite si sa ti se lipeasca de scena, urechile sa iti tiuie de fericire si restul corpului sa nu te mai asculte?
excelent, pur si simplu excelent!vocesa ii era tulburata atunci cand trebuia sa ii fie, puternica doar la momentul potrivit...cand a cantat "pe sarma" am inchis ochii si am simtit cum eram doar eu in universul meu, puteam sa fac ce vreau sa primesc pe cine vreau acolo, fara stress si grijile zilnice. m-am simtit bine, excelent, am fost fericita.lipsea doar cineva pe care sa iau in brate...
ce mi-a mai placut a fost Voltaj unde am tot topait si Holograf...H-O-L-O-G-R-A-F. da, incercam sa ma auto-conving ca holograf chiar a cantat.simteam fiecare melodie mai plina de viata, mai profunda, toate asa cum trebuiau sa fie.mi-a venit sa plang cand a cantat "sa nu-mi iei niciodata dragostea" si cred ca am si plans.am inceput sa tremur pentru ca am inteles pentru prima oara pe deplin intelesul melodiei....chiar si cand am venit acasa dealurile, muntii chiar si stelele de dupa nori cantau prin mine: "poti sa-mi iei tot ce-am mai scump pe lume, poti sa-mi iei zilele, noptile sau anii de vrei,poti sa ma lasi singur intr-un loc anume, de unde sa nu pot vreodata sa ma-ntorc la ai mei, dar sa nu-mi iei niciodata dragostea, dar sa nu-mi iei niciodata dragostea..."
