Numaratoarea s-a sfarsit.Numaratoarea a fost o prostie cu rezultat satisfacator.Nu e nevoie de numere si numaratori si ecuatii si planuri si calcule pentru a zambi.E nevoie doar de o mica secunda care sa te faca sa iti muti privirea catre ei-ei cei care zambesc si te simt si te vor alaturi de ei.Atunci numaratoarea aceea se sfarseste si incepi sa numeri zambetele adunate timp de sapte zile si poti sa adaugi cate unul in plus pentru fiecare persoana care te-a facut sa zambesti,inclusiv zambetul care e sau ar trebui sa fie acum pe fata ta.
Nu e nevoie de lucruri complicate cum uneori e ganditul.E suficient sa stii ca zambetul pe care il dai,refuzul pe care il primesti,vorba grea turnata pe la spate,lacrimile dupa o cearta,sfarsiturile si chiar inceputurile sunt exact ceea ce ai vrut sa faci sau sa ai parte de.
Nu gandi!Meriti?Nu meriti?Oricare ar fi raspunsul stii deja asta.Eu stiu,tu simti,el vrea,ea spera,noi zambim,voi continuati,ei iubesc.
Nimic nu e imposibil.Nu exista limite,limitele ti le impui tu si vrei asta.
Stii sa zbori?Nu?Stii sa visezi?Incearca!
Stelele se invart pe steag contrastand realitatea.Realitatea ramane o capcana peste care trec doar cei care vor.Puternici sunt cei care trec prin capcana si nu uita sa iasa.Campioni nu sunt cei care risca si sunt cei care cad si se ridica.Tu iti cunosti campionii?
Sunt o campioana pentru ca stiu sa caut in suferinte zambete chiar daca sunt nevoita sa ma leg de amintiri.
Avem ceva de care nu stim sa profitam,de care nu suntem interesati si nu constientizam ce importanta are.Defapt multe lucruri semnificative nu au importanta pentru noi dar suntem oameni,bineinteles,si gasim scuze mai des decat gasim idei bune.
Fiecare in parte are mai multe vise decat dezamagiri,mai multa imaginatie decat spirit realist,mai multa pasiune decat dezinteres si mai multi prieteni decat crede!
Fi cu ei daca ei vor sa fie cu tine !
In sapte zile a creeat Dumnezeu lumea si in sapte secunde am descoperit-o eu pe a mea.
Sunt constienta de incredibila harababura din capul meu dar nu pot sa nu ma mai gandesc la un vers din Avem timp-Octavian Paler care spunea asa “Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde.S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi”.Te doare cand vezi cata dreptate poate sa aiba acel vers,defapt toata poezia.Nu cred ca o sa mai uit vreodata acest vers si semnificatia lui.
Nu pot sa nu ma gandesc la verisoara mea care a ramas fara acel loc care pentru mine inseamna paradis….a ramas fara acele 3 persoane atat de importate in atat de putin timp.
Nu pot sa nu vizualizez incontinuu acel moment final….
Nu pot sa multumesc suficient prietenilor care stiu ca ceva e in neregula din cele mai mici gesture si nu por sa le multumesc sufficient pietenilor care sunt alaturi de mine cand totul e in regula.
Nu regret nimic,imi pare doar rau si mi-e negru sufletul…Imi amintesc toate detaliile si momentele nesemnificative care acum au devenit semnificative pentru ca tu erai in acele momente alaturi de mine.Mereu te-am vazut cu zambetul pe buze.Mereu!
Imi imaginez prin ce ai trecut deoarece am trecut si eu printr-o mica parte.Imi pare rau ca desi firea ta a fost mereu puternica si optimista boala a stiut sa te road ape ascuns.Imi pare rau ca nu mai esti printre noi.Nu stiu cum va arata casa cand voi trece pe langa ea. Inainte stateam cu verisoara mea si ma jucam in voie in curte,imprastiam jucariile in toata curtea si terasa si tu veneai si ne aduceai de toate.Atunci se mai numarau doua suflete printre cele vii…acum s-au dus si s-au dus 3.
Imi pare rau pentru acel mic paradis si imi pare rau pentru munca voastra de-o viata lasata acolo departe de cei mai apropiati.Imi pare rau ca nu eram constienta de situatie.
Imi pare rau pentru tot!Te iubesc si o sa contiunui sa fi nemuritoare pentru noi,cum ai fost si pana acum si o sa ne amintim mereu de tine in momentele cand zambeai si erai cu adevarat fericita!
Pentru matusa mea!Mama(un fiu decedat),fiica,matusa,nepoata,sotie(sot decedat),prietena,vecina…nemuritoare!
