Sunt constienta de incredibila harababura din capul meu dar nu pot sa nu ma mai gandesc la un vers din Avem timp-Octavian Paler care spunea asa “Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde.S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi”.Te doare cand vezi cata dreptate poate sa aiba acel vers,defapt toata poezia.Nu cred ca o sa mai uit vreodata acest vers si semnificatia lui.
Nu pot sa nu ma gandesc la verisoara mea care a ramas fara acel loc care pentru mine inseamna paradis….a ramas fara acele 3 persoane atat de importate in atat de putin timp.
Nu pot sa nu vizualizez incontinuu acel moment final….
Nu pot sa multumesc suficient prietenilor care stiu ca ceva e in neregula din cele mai mici gesture si nu por sa le multumesc sufficient pietenilor care sunt alaturi de mine cand totul e in regula.
Nu regret nimic,imi pare doar rau si mi-e negru sufletul…Imi amintesc toate detaliile si momentele nesemnificative care acum au devenit semnificative pentru ca tu erai in acele momente alaturi de mine.Mereu te-am vazut cu zambetul pe buze.Mereu!
Imi imaginez prin ce ai trecut deoarece am trecut si eu printr-o mica parte.Imi pare rau ca desi firea ta a fost mereu puternica si optimista boala a stiut sa te road ape ascuns.Imi pare rau ca nu mai esti printre noi.Nu stiu cum va arata casa cand voi trece pe langa ea. Inainte stateam cu verisoara mea si ma jucam in voie in curte,imprastiam jucariile in toata curtea si terasa si tu veneai si ne aduceai de toate.Atunci se mai numarau doua suflete printre cele vii…acum s-au dus si s-au dus 3.
Imi pare rau pentru acel mic paradis si imi pare rau pentru munca voastra de-o viata lasata acolo departe de cei mai apropiati.Imi pare rau ca nu eram constienta de situatie.
Imi pare rau pentru tot!Te iubesc si o sa contiunui sa fi nemuritoare pentru noi,cum ai fost si pana acum si o sa ne amintim mereu de tine in momentele cand zambeai si erai cu adevarat fericita!
Pentru matusa mea!Mama(un fiu decedat),fiica,matusa,nepoata,sotie(sot decedat),prietena,vecina…nemuritoare!
2 comentarii:
Bunica mea...:(...asa de dor mi-e de ea...dar asta e..trebuie sa ma obisnuiesc cu gandul ca nu mai e...nici bunica si nici bunicu'...si ca nu mai am la cine sa ma duc...:((
Nu e adevarat!Mereu o sa ai la cine sa mergi si la noi vei fi MEREU binevenita!Suntem alaturi de tine!Imi pare rau ca treci prin asta inca odata...Te iubesc mult si sa stii ca ei,chiar daca au trecut in nefiinta sunt alaturi de noi si sunt constienti prin ce trecem toti.
Nu ii vom uita niciodata si sunt sigura ca nici ei pe noi.
Le-a murit doar partea fizica nu si cea spirituala.
Odihneasca-se in pace!
Trimiteți un comentariu