Am febra
febra de cuvinte
ce nu ma mai lasa sa respir.
Prind ceata in mana dreapta
si o strang sa o nimicesc.
Ma cuprinde sentimentul "dianic"
dar chitara mea nu mai canta
melodiile noastre remixate...
a devenit afona!
Un rosu aprins pe fundal negru
ma impinge in prapastie...
Impinge-ma pe campul inocentei
sa pot visa in voie,
sa ma pot detasa de febra abisala.
As vrea sa simt cu ochii
si sa vad cu inima...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Zambeste!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu